14 January 2008

gand 7

nu vreau sa ma cunosti prin cuvinte. nu vreau sa-mi vezi povestea printre imaginile goale. nu vreau nici macar sa vrei sa stii...
vreau doar sa plangi cu mine, sa tremuri in idei, sa dai contur senzatiilor prea abstracte.
nu vreau sa-mi simti durerea sau sa zambesti in colturi.
vreau sa valsezi sub ploaia de silabe frante - nimicul inimii mele nu mai are partener de prea mult timp...

(celui care crede ca intelege)

6 comments:

Unknown said...

Nimic nu este eminamente rau. Te asigur ca inca mai exista oameni care stiu cum sa asculte si care iti pot da increderea de care ai nevoie. Singuratatea e uneori creativa, daca nu o lasi sa te consume ci o exploatezi. alaturi de cativa prieteni, scriu pe blogul http://miorita-confuza.blogspot.com - ne-ar face mare placere dak ni te-ai alatura. Nu ma indoiesc ca o sa iti faca placere sa lucrezi cu noi.

nutty said...

apreciez foarte mult oferta, numai ca nu cred ca as avea ce sa ofer echipei voastre. blogul asta mi l-am facut acum ceva vreme pentru a-mi varsa in el 'frustrarile literare'. intre timp mi-am facut un altul in care imi vars frustrarile punct. asa ca nu stiu cat de constructiva as putea fi in echipa voastra, avand in vedere faptul ca-mi irosesc constructivismul pe altele... :)
cat despre cele scrie mai sus... :) nimic nu este eminamente nimic. am invatat in liceu ca totul este relativ si nu prea am mai renuntat la acea teorie. nu va lasati pacaliti de slabiciunea mea temporara - nu sunt atat de depresiva pe cat par in blogul asta ..
ei, va mai par atat de utila?

Unknown said...

E foarte amuzant! Nu cred in lucruri perfecte sau ideale asa cum nu cred nici in sintagma " niciodata sa nu spui niciodata". Oferta ramane deschisa in continuare. Viata are multe decoruri in care ne transpune... depinde de noi cum ne interpretam rolul.
Spor la scris!

nutty said...

ok. multumesc. si cum iau legatura cu voi daca vreau sa ma alatur?

ps - perfectiunea exista. dar nu pt a fi atinsa, ci pentru a ne da impulsul de a actiona pe mai departe. altfel cum iti explici ca sta in natura omului sa vrea mereu mai mult?

Anonymous said...

felicitari pentru frustrarile literare. se spune ca frustrarea este una din cele mai puternice motivatii. ale tale sunt si dragute:)

nutty said...

andrada, multumesc de trecerea peste frustrarile mele si de aprecieri :)